Astazi e ziua ta,
Zi frumoasa ca tine...

Credeati ca am uitat doar pentru ca traiesc in America de Nord, eh?

Cu ocazia zilei internationale a femeii doresc sa urez tutulor tovaraselor noastre de munca si de viata multa fericire, multe succese in activitate si un calduros "La multi ani!".


Marius Tuca o zice mai bine.

Vazui in sfirsit "The lives of others". Ulrich Mühe, care joaca personajul principal (ofiterul Stasi), face un mare rol dar l-as fi apreciat si mai mult daca nu l-ar fi imitat intr-atit pe Kevin Spacey. Mi-au placut si ceilalti actori dar scenariul si regia lasa mult de dorit.

Dupa ce am aflat subiectul filmului nu m-am indoit nici o clipa ca va cistiga Oscarul pentru filme straine. Este aproape imposibil sa ratezi cu un astfel de subiect. Dupa ce am vazut filmul realizez, stupefiat, ca se poate.
Merita mult mai mult acest subiect.
Poate ca filmul il misca pina la lacrimi pe un occidental care n-are cum sa inteleaga ce a insemat comunismul. Zice un critic ca filmul e o alternativa primenita la "Good bye Lenin!" care, cica, picta o nostalgica imagine a vietii din comunism. Asa a inteles el.
Personal am gasit "Good bye Lenin" o (tragi)comedie geniala si nu mi-ar trece niciodata prin cap sa fac o comparatie. I-as fi sugerat regizorului sa vada Kolya inainte de a se apuca de treaba. Ar fi invatat ceva despre autenticitate.

Chiar sint revoltat acum ca superbul Volver al lui Almodovar n-a fost nici macar pe lista.

Imi aduc aminte frinturi de la cutremur. Tomita si Doina Badea morti. Oameni bravi care scoteau suparvietuitori de sub daramaturi. Soldatii erau la datorie, cascadorii aveau inima mare.
Oameni infecti care furau din moloz. Legea martiala. Articole din Flacara. Povesti cu pilde despre supravietuitori: mama care insista ca fiul ei i-a spus ca merge la film la Scala, avea certitudinea ca i-a spus adevarul si nu a plecat de-acolo pina nu l-a gasit viu, citeva zile mai tirziu. Empatie, ingrijorare si ajutorare, toate autentice. Durere si lacrimi ...

Tariceanu ii cheama pe romani inapoi in Romania.

Minte de politician. Poate ca strategia asta functioneaza in campanie electorala: eu va promit ceva, voi ma votati si apoi ma tin sau nu de cuvint. La vremea alegerilor il alegem pe cel ale carui promisiuni par mai verosimile sau pe cel care ne inspira mai multa incredere. Tot ce putem face e sa speram ca cel pe care l-am votat isi va respecta promisiunile.

Cu intorsul acasa situatia e un pic diferita, dar strategia premierului aceeasi: intoarceti-va acasa si va promit eu ca o sa fie bine.
Nu s-a gindit oare niciodata sa faca mai intii bine in tara? Dupa aia n-ar mai trebui sa roage pe nimeni, s-ar intoarce romanii singuri. Vrabia din mina nu-i spune nimic lui Tariceanu.

Este unanim acceptat ca emigrarea romanilor de dupa '89 este una economica. Acum se presupune ca motivatia pentru intoarcere ar fi tot una economica: daca cistigi aceeasi bani tot mai bine la tine acasa.
S-ar putea insa sa nu fie chiar asa. Se poate intimpla ca unii dintre cei plecati sa aprecieze si altceva, in afara de banii pe care-i cistiga, la societatile in mijlocul carora traiesc si sa nu-i mai atraga atit de mult cea bastinasa. Este posibil ca nu toti "plecatii" sa fie mistuiti de dorul manelelor.